scriitor, om politic

S-a născut la 14 iunie 1818 în Bacău; fiul vornicului Vasile, boier moldovean.

Studii: A studiat cu dascălul maramuresean Gherman Vida (1824-1828). între 1828-1834 se află în pensionul lui Cuénim din Iasi. în perioada 1834-1839 studiază la Paris împreună cu alti tineri români. în 1835 si-a luat bacalaureatul în litere la Paris. în 1836 s-a înscris la Facultatea de Drept, la Paris, pe care a abandonat-o, pregătindu-si un bacalaureat în stiinte (1837). în capitala Frantei, intră în contact cu miscarea romantică, revolutionară, îsi formează o serioasă cultură, mai ales în domeniul literaturii.

Activitate:  în 1839 a revenit în tară, unde a ocupat diferite functii: sef de masă la serviciul scutelnicilor si al pensiilor din Iasi (1839-1846); director al Teatrului National din Iasi (1840); arhivar al statului (1850); membru în Comisia pentru reorganizarea învătământului public din Moldova (1851). A desfăsurat si o bogată activitate politică: în 1848 a redactar memoriul Protestatiei în numeleMoldovei, al omenirei si al lui Dumnezeu si a colaborat la redactarea programului politic Printipiile noastre pentru reformarea patriei; deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei (1857); membru în Comitetul unic al emigratiei din Moldova si Muntenia de la Brussa si în Comitetul central al Unirii de la Iasi; membru în Adunarea electivă a Moldovei (1858); ministru de Externe al Moldovei (1858) si al ării Românesti (1859-1860); senator si ministru plenipotentiar la Paris (1885). A participat activ la viata culturală a tării: membru în directoratul Teatrului National din Iasi; editor, împreună cu M. Kogălniceanu si I. Ghica, al revistei Propăsirea (1844); initiator si redactor al României literare (1855); membru al Societătii Junimea; colaborator la Concordia, Convorbiri literare, Dacia literară.

Publicatii: Debutează în anul 1840, în Dacia literară cu nuvela Buchetiera de la Florenta, urmată de piesa Farmazonul din Hârlău; Modista si cinovnicul (1941), Iorgu de la Sadagura (1844), Chirita în Iasi si Chirita în provincie (1849), Balade (cântice bătrânesti) adunate si îndreptate de V. Alecsandri (1852), Doine si Lăcrămioare, Balta Albă (1848), Călătorie în Africa (1854), Zgârcitul risipitor, Rusaliile (1860), Mărgăritărelele (1863), Pasteluri (1867-1868), Legende (1872-1876), Ostasii nostri (1878), Despre Vodă (1879), Fântâna Blanduziei, Sânziana si Pepelea (1883), Ovidiu (1885). A lăsat si piese de teatru, cânticele comice, jurnale de călătorie, legende istorice si o încercare de roman, Dridri.

Premii si distinctii: Debutează în anul 1840, în Dacia literară cu nuvela Buchetiera de la Florenta, urmată de piesa Farmazonul din Hârlău; Modista si cinovnicul (1941), Iorgu de la Sadagura (1844), Chirita în Iasi si Chirita în provincie (1849), Balade (cântice bătrânesti) adunate si îndreptate de V. Alecsandri (1852), Doine si Lăcrămioare, Balta Albă (1848), Călătorie în Africa (1854), Zgârcitul risipitor, Rusaliile (1860), Mărgăritărelele (1863), Pasteluri (1867-1868), Legende (1872-1876), Ostasii nostri (1878), Despre Vodă (1879), Fântâna Blanduziei, Sânziana si Pepelea (1883), Ovidiu (1885). A lăsat si piese de teatru, cânticele comice, jurnale de călătorie, legende istorice si o încercare de roman, Dridri.

Afilieri: Membru fondator (1867) si membru de onoare (1871) al Societătii Academice Române; presedinte al Sectiunii Literare a Academiei Române (1879-1886). S-a stins din viată la 22 august 1890 în Mircesti.

Referinte: Membru fondator (1867) si membru de onoare (1871) al Societătii Academice Române; presedinte al Sectiunii Literare a Academiei Române (1879-1886). S-a stins din viată la 22 august 1890 în Mircesti.