sculptor

S-a nascut la 19 februarie/2 martie 1876 în comuna Hobita, judeţul Gorj.

Studii: A urmat cursurile scolii de Arte si Meserii din Craiova, unde în 1895, a fost admis la specializare la sectia sculptura în lemn; a absolvit scoala de Bele-Arte din Bucuresti (1902); din 1904 studiaza la München, iar apoi, în 1905, pleaca la Paris; este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.

Activitate: Expune la Salonul de toamna trei lucrari: Copilul, Orgoliu, Portretul lui M.G. Lupascu. Din 1907 a lucrat în atelierul lui Rodin, an în care a realizat Cumintenia pamântului, Sarutul si Rugaciunea si monument funerar pentru Petre Stanescu din Buzau (lucrare expusa în Muzeul National de Arta din Bucuresti). Îsi închiriaza un atelier în Montparnasse; cunoaste întreaga avangarda pariziana; se împrieteneste cu Rousseau, Marcel Duchamp, Guillaume Apollinaire, Modigliani, Max Jacob, Fernand Leger. Participa, în 1907, la Expozitia Falansterului din Creteil, la Salon de la Société Nationale des Beaux-Arts, la Salon d'Automne din Paris si la expozitia "Tinerimea Artistica" din Bucuresti. În 1909, revenit în tara, participa la Salonul Oficial si câstiga premiul 2 pentru sculptura. Participa, pâna prin 1914, la alte expozitii colective organizate la Paris si Bucuresti si inaugureaza ciclurile Pasarea Maiastra în 1910 (8 variante pâna în 1915) si Domnisoara Pogany în 1913 (21 de variante pâna în 1926). În 1913, participa la expozitia de arta moderna de la Armory Show din New York, unde sculptura Domnisoara Pogany, obtine un succes extraordinar. Deschide prima expozitie personala la Photo Secession Gallery si-l cunoaste pe marele colectionar american John Quinn care, devenind unul dintre cei mai constanti admiratori ai sai, îi cumpara, pe parcursul a 10 ani, 32 de sculpturi si desene. Urmeaza alte doua expozitii personale la New York în 1926. În 1927, are loc celebrul proces cu vamesii americani care refuzasera intrarea fara taxe vamale a sculpturii Pasarea în vazduh, pe motiv ca ea n-ar reprezenta o opera de arta. Hotarârea judecatoreasca arata ca sculptura lui Brâncusi, chiar daca este o lucrare nonfigurativa, poate fi totusi considerata o opera de arta. Continua sa creeze opere de mare valoare, pâna prin 1950: variantele Pasarii în vazduh (21 de variante), ciclurile Noul nascut (9 variante), Muza adormita (19 variante), Maiastra (8 variante) si Cocosul (5 variante). În 1937-1938, creaza ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, celebru în lumea întreaga, alcatuit din Coloana infinita, Masa Tacerii, Poarta Sarutului si, în cinstea soldatilor români cazuti în primul razboi mondial. Opera lui Brâncusi a fost cunoscuta în România prin expozitii organizate dupa moarte sa. În 1964 a fost organizata o mare expozitie retrospectiva. Cea mai mare parte a operelor sale se afla în muzee si colectii americane. Muzeul National de Arta Moderna din Paris a primit ca mostenire de la artist ultimele sale lucrari, precum si tot ce se afla în atelierul sau din Impasse Ronsin, amenajat în stil traditional românesc. Este considerat un mare deschizator de drumuri în arta moderna, unul dintre cei mai însemnati creatori ai secolului al XX-lea si al tuturor timpurilor. S-a stins din viata la 16 martie 1957 în Franta, la Paris.